Răsfoind un atlas zoologic de partid

Mă tot gândesc la partidele din România. În general, majoritatea vede din partidele doar chipurile politicienilor şi le ascultă discursurile mai mult sau mai puţin inepte.
Însă în spatele fiecărui politician se găseşte o organizaţie. Iar o organizaţie politică în România este o junglă, cu o floră şi o faună aparte.
 
Flora, v-aţi prins şi singuri-e, e reprezentată de tinere frumoase şi libere şi tineri asemenea (dar mai puţini). Ei dau frumuseţea unei organizaţii reuşite.
La baza faunei se găsesc iepurii pensionari. Aceştia sunt oameni cumsecade şi sinceri, care din varii dar sincere motive, se alătură unei cauze politice. Ei sunt votantul implicat dar şi primii care trebuiesc manipulaţi atunci când e vorba de jocuri politice. Cu cât sunt mai mulţi iepurii pensionari, cu atât mai bine pentru organizaţia respectivă.
Deasupra lor se găsesc o varietate de carnivore, peste care domneşte lupul politic- politicianul.
Carnivorele sunt variate şi într-un proces continuu de evoluţie, toate aspirând să ajungă lupi politici: idealul suprem.
 
Eu am cunoscut doar câteva specii în perioada mea de implicare politică:
– marmota intelectuală: e cel mai jos nivel între carnivore. De obicei e vorba de un domn profesor sau anticar, sau bibliotecar, muzeograf, care este util în a da un ştaif cultural organizaţiei de partid. Că nu poţi ţine iepurii doar la lipit afişe. Îi mai chemi şi la câte un seminar cu fanta, în care trebuie să asculte politicoşi despre „dreapta şi stânga”, „Ecaterina Teodoroiu”, „1 decembrie” sau alte lecţii ineficiente de educaţie cultural politică.
 
-buha deontologică: atunci când o marmotă intelectuală avansează în ierarhia carnivorelor de partid, ajunge buhă deontologică. Este iniţiat în logica combinaţiilor, dar nu mult, ca să nu cumva să afecteze deontologia. Însă suficient de mult pentru a putea da o spoială intelectuală şi o justificare deontologică pentru toate carnagiile sau sfâşierile de cadavre ale „mai marilor.”
 
– superior ierarhic se găseşte şobolanul comunicaţional. Acesta e stadiul suprem la care poate ajunge un intelectual în partid.
Şobolanul comunicaţional ştie cel mai bine ce se întâmplă cu adevărat, cunoaşte mai bine decât lupul limitele morale şi legale (nu coincid) ale organizaţiei. Însă misiunea lui este ca să facă în aşa fel încât imaginea organizaţiei să fie cât se poate de curată
De aceea el trebuie să fie şobolan: să fie feroce, obişnuit cu gunoaiele şi suficient de invizibil şi de temător pentru ca lupul să nu se considere ameninţat de eventuale ambiţii ale personajului nostru. Cine ar pune şobolanul şef? Sau l-ar folosi ca imagine?
 
– vulpea secretară (vulpoiul secretar): acesta este esenţial pentru a menţine funcţionarea instituţională a organizaţiei. De ce vulpe? Pentru că trebuie să fie politicos şi feroce. Altfel nu ar rezista.
 
-şarpele strateg: acesta este un animal care lipseşte din majoritatea organizaţiilor. Dar acolo unde apare, se simte prezenţa lui. El ştie cum să alunece, să hipnotizeze, să înghită pe nemestecate, să ştie să stranguleze când trebuie sau să muşte când e necesar. Dozează otrăvurile şi are grijă să nu te ucidă dacă îi stai împotrivă, ci doar să te anihileze până vei ajunge- tot el ştie când- util tot intereselor sale.
 
-unde lipseşte şarpele strateg, e loc de şopârla combinagioaică. E genul acela de imbecil care se crede şarpe şi care chiar dacă, oricât se screme, nu scoate idei, va fi oricând gata să îţi vândă ca idei ….produsul scremutului.
El nu ştie nimic, dar îl vei recunoaşte prin aerul său de atoateştiutor, spre deosebire de şarpe, care mimează aproape tot timpul inocenţa.
Am cunoscut o astfel de şopârlă care acum a ajuns ministru tehnocrat. Deci e o poziţie de viitor.
 
-înrudid cu şopârla combinagioaică este cioara cu şorţuleţ. E bişniţarul combinagiu, care ca să îi meargă bisnisul face politică. Şi ajunge, aproape inevitabil, francmason. Lucru pe care doreşte să îl sublinieze mai mult sau mai puţin discret, pentru a arăta florei şi faunei de partid că e….mai ocult, mă înţelegi?
 
Ar mai fi maidanezul de organizaţie, ştiuca de birou, elefantul contabilicesc….
Dar să ne mulţumim cu atât, deocamdată….
mic-atlas-zoologic-animale-salbatice-din-tara-noastra
Anunțuri

Un gând despre “Răsfoind un atlas zoologic de partid

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s